Puteam fi gazdele JO 2004!

Ion M. Barbu a ocupat in fostul regim functia de prim secretar al UTC-ului intre anii 1982 si 1987, fiind la acea vreme al doilea lider al tineretului si studentilor, dupa Nicu Ceausescu. In aceasta calitate, a fost martor la o serie de intamplari si evenimente care au schimbat sau ar fi putut schimba istoria Romaniei, inclusiv in plan sportiv. Unul dintre cele mai grandioase proiecte puse la cale de regimul comunist a fost acela de a organiza o Olimpiada la Bucuresti. In exclusivitate pentru CANCAN, Ion Barbu a acceptat sa vorbeasca acum despre cateva dintre secretele acelui plan incredibil pus la cale cu sprijinul total al lui Nicolae Ceausescu.

„De fapt, Ceausescu a fost cel care a avut aceasta idee. Motivele au fost multiple. Pe de-o parte, ambitia de a demonstra rusilor, care gazduisera Olimpiada din 1980, ca si tara noastra poate sa faca acest lucru. Apoi, dorinta fostului presedinte de a aduce Romania in atentia lumii, de a o face cunoscuta peste tot. Mai exista si un alt substrat si anume acela ca aveam la acea ora sportivi foarte valorosi care insa erau permanent dezavantajati la concursurile de mare anvergura, iar acasa nu ne-ar mai fi putut fura nimeni. In 1984, la Los Angeles, Romania a ocupat locul doi pe medalii, profitand de boicotul tarilor comuniste, si lui Ceausescu ii intrase in cap ca la Bucuresti am putea sa fim primii”, a explicat fostul demnitar.

Palat de sport cu 18.000 de locuri

„Planul a fost pus la cale intre 1985 si 1987 si era de o amploare greu de imaginat si acum, in zilele noastre. Numai bugetul estimat se ridica pe atunci la circa 100 de milioane de lei, o suma imensa pe atunci, aproximativ 8,5 milioane de dolari la cursul acelor vremuri. Pe locul unde se afla fosta puscarie Vacaresti urma sa se construiasca un imens complex sportiv. In primul rind era vorba de lacul olimpic pentru probele de canotaj si caiac canoe. Pentru realizarea sa, muncitorii trebuiau sa sape un canal pana la raul Arges, iar specialistii estimau ca numai pentru umplerea lacului ar fi fost nevoie de circa trei luni. Apoi, in imediata apropiere fusese proiectat Palatul Sportiv, imens, cu 18.000 de locuri si cu tribune mobile, un model unic la acea vreme, daca tinem cont de alaturarea cu baza de cantoaj. Aici ar fi urmat sa se dispute intrecerile de baschet, handbal si volei. Tot acolo urmau sa fie construite sapte terenuri de tenis, unul de atletism, un bazin de inot si mai multe hoteluri”” povesteste, acum, Barbu. Din palatul de sport al lui Ceausescu s-a ales praful, iar acum suprafata imensa din zona a fost acoperita cu mallul din imediata apropiere a lacului Vacaresti.

Satul olimpic langa Lacul Morii, portul Bucuresti la Glina

Tot in acest proiect intrase si construirea Complexului de tineret al Capitalei, in zona unde se afla azi supermarketul Orhideea. Acolo trebuia sa fie ridicat un hotel cu 15 etaje, mai multe terenuri de antrenament, spatii culturale si de alimentatie. Satul olimpic era prevazut a fi construit in zona Lacului Morii, iar la Glina urma sa fie amenajat portul Bucuresti, punct terminus al Canalului Dunare – Marea Neagra”, a marturisit fostul prim-secretar al UTC-ului.

Depuneam candidatura in 1990

Conform spuselor lui Ion M. Barbu, Romania intocmise deja dosarul pentru organizarea Olimpiadei din 2004, iar acesta urma sa fie depus la Comitetul Olimpic in 1990. Lucrarile incepusera deja, dar Revolutia a pus cruce unui obiectiv ce se dorea a fi cea mai mare realizare din epoca Ceausescu!